Eugène Viollet-le-Duc
arhitect francez / From Wikipedia, the free encyclopedia
Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc (n. 27 ianuarie 1814 – d. 17 septembrie 1879) a fost un arhitect francez renumit mai ales pentru restaurarea edificiilor medievale. Este unul dintre cei care au pus bazele arhitecturii moderne, lucrarea sa „Entretiens sur l'architecture” (1863) influențând direct pe mulți dintre arhitecții curentului „Art nouveau”.
Eugène Viollet-le-Duc | |
Portret de Nadar | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Eugène Emmanuel Viollet Leduc |
Născut | 27 ianuarie 1814 Paris |
Decedat | 17 septembrie 1879 Lausanne, Elveția |
Înmormântat | Cimitirul Bois-de-Vaux[*] |
Părinți | Emmanuel Viollet-le-Duc[*][[Emmanuel Viollet-le-Duc (poet francez)|]] |
Frați și surori | Adolphe Viollet-le-Duc[*][[Adolphe Viollet-le-Duc (pictor francez)|]][1] |
Copii | Eugène-Louis Viollet-le-Duc[*][[Eugène-Louis Viollet-le-Duc (14 Jul 1835 - 5 Nov 1910)|]] |
Cetățenie | Franța[2] |
Ocupație | arhitect scriitor architectural draftsperson[*][[architectural draftsperson (drafter of technical drawings of buildings)|]] istoric de artă architectural historian[*][[architectural historian (person who is engaged in history of architecture)|]] restaurator[*] castellologist[*][[castellologist (person who studies castles)|]] preface author[*][[preface author (author of a preface)|]] |
Limbi vorbite | limba franceză[3][4] |
Activitate | |
Clădiri semnificative | Bazilica Sainte-Marie-Madeleine de Vézelay Catedrala Notre-Dame de Paris Cité de Carcassonne Castelul Roquetaillade Castelul Pierrefonds |
Semnătură | |
Modifică date / text |
El a lansat teoria conform căreia o clădire nu trebuie sa fie realizată plecând de la funcționalitate ci de la forma sa, la crearea ei să nu fie folosite elemente inutile, iar la construcție se pot folosi și alte materiale în afară de piatră, ca metalul și sticla.
În vederea restaurării unor edificii istorice, Carol I al României l-a solicitat pe Le-Duc, care a refuzat însă din pricina vârstei înaintate, dar l-a recomandat pe discipolul său, André Lecomte du Noüy.