Juan Pujol García
From Wikipedia, the free encyclopedia
Juan Pujol Garcia MBE (n. , Barcelona, Catalonia, Spania – d. , Caracas, Venezuela), cunoscut și sub numele de Joan Pujol Garcia, a fost un spion spaniol care a acționat ca agent dublu loial Regatului Unit împotriva Germaniei Naziste în timpul celui de al Doilea Război Mondial, când s-a mutat în Regatul Unit pentru a desfășura activități de spionaj fictive pentru germani. El a primit numele de cod Garbo de către britanici; omologii lor germani l-au numit Alaric și se refereau la inexistenta sa rețea de spionaj cu denumirea „Arabal”.[4][5]
Juan Pujol García | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2] Barcelona, Catalonia, Spania[1] |
Decedat | (74 de ani)[1][2] Caracas, Venezuela[1] |
Cauza decesului | cauze naturale |
Căsătorit cu | Araceli González Carballo[*][[Araceli González Carballo |]] |
Cetățenie | Spania |
Ocupație | spion militar agent dublu |
Limbi vorbite | limba catalană limba spaniolă |
Activitate | |
Alte nume | Garbo[3][2] Bovril[3] Arabel[3][2] Alaric |
Alma mater | Centre educatiu privat Maristes Valldemia[*][[Centre educatiu privat Maristes Valldemia (school in Mataró, Province of Barcelona - Catalonia, Spain)|]] |
Premii | Crucea de Fier Honorary Member of the Order of the British Empire[*][[Honorary Member of the Order of the British Empire |]] |
Modifică date / text |
După ce a ajuns să fie dezgustat de extremismul politic de orice fel în timpul Războiului Civil Spaniol, Pujol s-a hotărât să devină spion pentru Regatul Unit, ca modalitate de a face ceva „pentru binele omenirii”.[6] Pujol și soția sa[7] au contactat Ambasada Regatului Unit la Madrid, care i-a respins ofertele.
El nu s-a lăsat descurajat, și și-a creat o identitate falsă ca oficial fanatic pro-nazist al guvernului spaniol, și a reușit să fie racolat ca agent german. A fost instruit să călătorească în Regatul Unit și să mai recruteze și alți agenți; el de fapt s-a mutat la Lisabona și a creat rapoarte false despre Regatul Unit pe baza mai multor surse publice, inclusiv un ghid turistic al Marii Britanii, orare ale trenurilor, buletine de știri văzute la cinema și reclame din reviste.[8]
Deși informațiile furnizate de el ar fi fost discreditate la o examinare puțin mai atentă, Pujol s-a impus în scurt timp ca agent de încredere. A început să inventeze sub-agenți fictivi pe care putea da vina pentru informații false și greșeli. Aliații l-au acceptat în cele din urmă pe Pujol după ce germanii au cheltuit resurse considerabile încercând să intercepteze un convoi care nu exista. În urma interviurile cu Desmond Bristow de la Secția V Iberică a MI6, Juan Pujol a fost acceptat de britanici. Familia a fost mutată în Regatul Unit, iar lui Pujol i s-a dat numele de cod „Garbo”. Pujol și agentul său de contact Tomás Harris(d) și-au petrecut restul războiului extinzând rețeaua fictivă, comunicând cu agenții de contact germani la început prin scrisori, iar mai târziu prin radio. În cele din urmă, germanii ajunseseră să finanțeze o rețea de 27 de agenți, toți fictivi.
Pujol a avut un rol-cheie în succesul Operațiunii Fortitude(d), operațiunea de diversiune menită să-i inducă în eroare pe germani cu privire la momentul, locația și amploarea invaziei Normandiei din 1944. Informațiile false furnizate de Pujol s-au numărat printre elementele care i-au făcut pe germani să creadă că principalul atac va fi în Pas de Calais(d), astfel încât au ținut acolo forțe mari înainte și chiar după invazie. Pujol s-a remarcat prin faptul că a fost decorat de ambele tabere ale războiului – fiind distins de naziști cu Crucea de Fier și de britanici cu Ordinul Imperiului Britanic.