Limba friulană
From Wikipedia, the free encyclopedia
Friulana sau limba friulană (în friulană furlan (ajutor·info) sau denumită cu afecțiune marilenghe, în italiană friulano) este o limbă romanică aparținând grupei limbilor romanice retice, vorbită în regiunea Friuli-Venezia Giulia, situată în nord-estul Italiei. Friulana numără aproximativ 600.000 de vorbitori nativi, a căror vastă majoritate vorbesc și italiana. Este adeseori denumită și „ladina estică”, întrucât ladina și friulana sunt puternic înrudite.
Friulană furlan | |
Vorbită în | Italia |
---|---|
Regiuni | Friuli-Veneția Giulia |
Număr de vorbitori | 794.000 |
Sistem de scriere | alfabetul latin |
Clasificare | |
limbi indo-europene | |
Statut oficial și codificare | |
Organ de reglementare | Osservatori Regjonâl de Lenghe e de Culture Furlanis |
ISO 639-2 | fur |
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | fur[1] |
SIL | frl |
Extras | |
Ducj i oms a nassin libars e compagns come dignitât e derits. A àn sintiment e cussience e bisugne che si tratin un culaltri come fradis. | |
Răspândire în lume | |
Puteți vizita Wikipedia în friulană. | |
Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text |
Spre deosebire de ladină, vorbită de mult mai puțini vorbitori (circa 30.000), dar care a fost foarte conservativă, friulana s-a îndepărtat de "matca" inițială suferind influențe multiple din partea limbilor care au înconjurat-o: germana, italiana, venețiana și slovena. Documente scrise în friulană sunt atestate încă din secolul al XI-lea. De ex. se cunoaște un registru cu nume proprii de la sfârșitul secolului al XIII-lea. Literatura în friulană, atât poezie cât și proză, datează de la începutul secolului al XIV-lea. În secolul al XX-lea a apărut din nou un interes crescător pentru această limbă rețiană, care continuă și azi.