Limba sabeeană
From Wikipedia, the free encyclopedia
Limba sabeeană, adesea denumită incorect himyarită, a fost o limbă veche sud-arabică, vorbită de către sabeeni în Yemen, de prin anul 1000 î.Hr. și până în secolul al VI-lea d.Hr.
Ea a fost folosită ca limbă scrisă și de alte neamuri (shaab) din Iemenul antic, ca de pilda himyariții, sirwahiții, humlaniții, ghaymaniții și radmaniții. Limba sabeeană aparține subgrupului de limbi sud-arabice al grupului semit din familia de limbi afro-asiatice (hamito-semitice). Sabeeana se distingea de celelalte limbi vechi sud-arabice prin uzul lui h pentru a marca persoana a III-a ca prefix cauzativ. Celelalte limbi foloseau în aceste cazuri s. De aceea, sabeeana este denumită limbă h, iar celelalte limbi menționate - limbi s.