Margareta, Principesă a României
custode al Coroanei a României / From Wikipedia, the free encyclopedia
Margareta a României (n. , Montchoisi Clinic(d), Elveția) este prima fiică a fostului suveran Mihai al României și a soției sale, principesa Ana de Bourbon-Parma. În 2017, după moartea tatălui său, a preluat conducerea Casei Regale a României și este pretendentă la tronul desființat al României (cu apelativul „Majestatea Sa”). În afară de titlul de „principesă a României”, a folosit și titlul de „principesă de Hohenzollern-Sigmaringen” (de altfel autoritățile elvețiene au impus Hohenzollern-Sigmaringen drept nume de familie în actele oficiale, situație schimbată ulterior). Din 2007 a primit din partea fostului suveran titlurile „Principesă Mostenitoare a României” și „Custode al Coroanei Române”. Prin părinții ei, Margareta este descendentă directă din marile familii imperiale și regale ale Europei, numărând printre strămoși regi ai Franței, Angliei, împărați germani și țari ruși.
Margareta | |
Margareta a României, decembrie 2019 | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (75 de ani)
Lausanne, Elveția |
Părinți | Mihai I al României Ana, Principesă de Bourbon-Parma |
Frați și surori | Principesa Elena a României Principesa Irina a Romaniei Principesa Sofia a României Principesa Maria a României |
Căsătorită cu | Radu al României |
Cetățenie | România Regatul Unit Elveția |
Religie | creștinism ortodox[*] |
Ocupație | diplomat |
Limbi vorbite | limba română limba engleză limba franceză limba italiană |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Custodele Coroanei Române |
Familie nobiliară | Casa Regală a României |
Imn regal | Trăiască Regele |
Domnie | |
Domnie | Nu a domnit niciodată (monarhie abolită la 30 decembrie 1947) |
Încoronare | Nu a fost încoronată |
Predecesor | Regele Mihai I |
Succesor | Principesa Elena a României |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Născută în exil, după abdicarea forțată a tatălui ei, și-a petrecut prima parte a vieții în Marea Britanie și în Elveția. La fel ca și cele patru surori mai mici ale sale, Margareta a fost botezată creștin-ortodoxă și nu a învățat în copilărie limba română. A studiat la Universitatea din Edinburgh și a profesat în cadrul mai multor organisme ale ONU. Ulterior a renunțat la această carieră pentru a se dedica activității caritabile în România, unde a putut intra imediat după Revoluția Română din 1989 (în comparație cu tatăl ei, care a întâmpinat greutăți din partea autorităților până în 1997). În cadrul activităților caritabile l-a cunoscut pe actorul român Radu Duda, cu care s-a căsătorit în Elveția, în 1996. Mariajul morganatic nu a produs urmași.
În urma unei schimbări de paradigmă în relațiile dintre fostul suveran și autoritățile române, Mihai a susținut un turneu european în sprijinul primirii României în NATO, iar ulterior i-au fost restituite numeroase proprietăți private; în acești ani, Margareta s-a profilat în succesoare a tatălui ei, secondându-l în numeroase activități de reprezentare și efectuând pe cont propriu sau alături de soțul ei multe altele. Succesiunea (în poziția de șef al casei regale și implicit de regină a României) a fost fixată prin mai multe documente private emise de fostul suveran, dar nu e lipsită de controverse (susținerea pentru restaurarea monarhiei în România este mică,[1][2] iar constituția monarhică din 1923 excludea femeile de la succesiunea tronului).
Margareta este din 2015 președintele organizației umanitare Crucea Roșie Română.[3]