Marte
From Wikipedia, the free encyclopedia
Marte (o Marti) hè a quarta pianeta di u Sistemu sulariu per ordine criscente per via di a distanza à u Sole è a siconda per ordine criscente per via di a taglia è di a massa. A so luntananza à u Sole hè cumpresa trà 1,381 è 1,666 UA (206,6 à 249,2 milioni di chilomitri), incù un periodu orbitale di 669,58 ghjorni marziani (686,71 ghjorni o 1,88 annu terraneu).
Marte hè una pianeta tellurica, cum'elli sò Mercuriu, Venera è a Terra, à l'incirca deci volte menu massiccia ch'è a Terra ma deci volte più massiccia ch'è a Luna. A so tupugrafia prisenta analugie tantu incù a Luna, à traversu i so crateri è i so bacini d'impattu, ch'è incù a Terra, per via di a furmazione d'origine tettonica è climatica, tali i vulcani, e valle, i campi di dune è calotte pularie. U più altu vulcanu di u Sistemu sulariu, Olympus Mons (chì hè un vulcanu scudu), è u più grande inzecca, Valles Marineris, si trovanu annantu à Marte.
Marte hà oghje persu a guasi tutalità di a so attività geologica interna, è soli avenimenti minori succederianu dinù ogni tantu nantu à a so superficia, tale e pullitrine, è i geyser di gasu carbonicu in e rigione pularie, podarse tarramuti, è ancu scarse eruzione vulcaniche sottu forma di piccule sculate di lava.
U periodu di rutazione di Marte hè di listessu ordine ch'è quellu di a Terra è a so obliquità li cunferisce un ciculu di staghjone simile à quellu ch'è noi cunnoscemu. 'Sse staghjone sò eppuru marcate da un'eccentricità orbitale cinque volte è mezu più elevata ch'è quella di a Terra, da induve un'asimmetria staghjunesca abbastanza più pronunciata trà e dui emisferi.
Marte pò esse ossirvata à l'ochju nudu, incù un splindore bellu più debule ch'è quellu di Venera ma chì pò, à u mumentu di oppusizione avvicinate, varcà u splindore massimu di Ghjove, aghjunghjendu una magnitudine apparente di - 2,914, mentre ch'è u so diamitru apparente varieghja di 25,1 à 3,5 siconde d'arcu sient'è ch'è a so distanza à a Terra varieghja di 55,7 à 401,3 milioni di chilomitri. Marti hà sempre statu caratterizata visualmente da u so culore rossu, duvuta à l'abbundanza di a/u/a/u hématite amorphe — ossidu/ossidu/ossida/ossida/ossida di ferru (III) — à a so superficia. Hè ciò chì a/u hà fattu assucià à a guerra dapoi l'Antichità, da induve u so nome in Occidente siont'è u diu Marti di a guerra in a mitulugia rumana, assimilatu à u diu Arès di a mitulugia greca. In francese, Marti hè à spessu cugnumata a pianeta rossa per causa di 'ssu culore particulare.
Nanzu à u sopravolu di Marte da Mariner 4 in 1965, omu pinsava ch'ellu ci si truvava l'acqua liquida in superficia è ch'è forme di vita simile à quelle esistente annantu à Terra pudianu esse ci si sviluppate, tema assai fecondu in fintascenza. E variazione staghjunesche d'albedu à a superficia di a pianeta eranu attribuite à a vegetazione, mentre ch'è furmazione dritte percipite in e spichjette astrunomiche è i telescopii di l'epica eranu interpritate, in particulare da l'astrunomu amatore americanu Percival Lowell, cum'è canali d'irrigazione attravirsendu stese desertiche incù acqua esciuta da e calotte pularie. Tutte 'sse spiculazione sò state abandunate incù e sonde spaziale chì anu studiatu Marte : da 1965, Mariner 4 permessi di scopre una pianeta spruvista di campu magneticu glubale, incù una superficia craterizata simile à quella di a Luna, è un'atmusfera tenua.
Dipoi tandu, Marte face l'ogettu di prugrammi di splurazione più ambiziosi ch'è per tuttu altru ogettu di u Sistemu sulariu : di tutti l'astri ch'è noi cunnoscemu, hè difatti quellu chì prisenta l'ambiente avendu u più similitudine incù quellu di a nostra pianeta. 'Ssa splurazione intensiva ci hà arricatu una megliu cumprensione di a storia geologica marziana, svilendu in particulare l'esistenza d'un'epica rinculata induve e cundizione in superficia duvianu esse abbastanza simile à quelle di a Terra à listessa epica, incù a prisenza di grande quantità d'acqua liquida. A sonda Phoenix hà cusì scupertu mentre l'istate 2008 u ghjacciu d'acqua à una debule prufundità in a terra di Vastitas Borealis.
Marte pussede dui picculi satelliti naturali, Fobu è Deimos.