Despotatul Dobrogei
From Wikipedia, the free encyclopedia
Despotatul Dobrogei sau Țara Cărvunei a fost un stat în componența căruia au intrat teritorii aparținând astăzi de zona nord-estica a Bulgariei si în zona sud-estica a României, creat în 1347 prin despărțirea regiunii de Imperiul bizantin. Secesiunea s-a făcut inițial prin intervenția unui nobil bulgaro-cuman (sau vlah) din familia Terter, numit Balică, dar conducătorul suprem a fost Dobrotici căruia i se datorează – de fapt, existența acestui stat.
Despotatul Dobrogei | |||||
Dobrogea | |||||
Деспотство Добруджа/Țara Cărvunei Despot'stvo Dobrudja Despotatul Dobrogei | |||||
| |||||
| |||||
Despotatul Dobrogei | |||||
Capitală | Cavarna Caliacra | ||||
---|---|---|---|---|---|
Limbă | bulgară română greacă | ||||
Religie | creștinism ortodox[*] | ||||
Guvernare | |||||
Formă de guvernare | Monarhie | ||||
Despot | |||||
- 1347 - 1386 | Dobrotici al Dobrogei (primul) | ||||
- 1389 - 1418 | Mircea cel Bătrân (ultimul ?) | ||||
Istorie | |||||
Încoronarea lui Dobrotici ca despot | 1347 | ||||
Cucerirea otomană | 1391 | ||||
Modifică date / text |
Teritoriul fusese recucerit de către Imperiul Bizantin în 1362 de la Țaratul vlaho-bulgar (șubrezit de invaziile tătarilor), cu ajutorul genovezilor. Capitala statului a fost la Cărvuna (azi Kavarna, din Bulgaria), iar cetatea domnească nu departe, la Caliacra. Frontierele i s-au modificat de mai multe ori în decursul existenței. Componența etnică a populației a fost mixtă și a cuprins pe lângă români, bulgari și tătari (aceștia din urmă, sosiți în 1224) și greci, armeni sau genovezi (în porturi).