Greva de la Vorkuta
From Wikipedia, the free encyclopedia
Greva de la Vorkuta a avut loc în iulie-august 1953 în lagărele de deținuți politici și de prizonieri de război din Vorkuta, Rusia, prima grevă politică din istoria URSS, la care au participat în jur de 250.000 de prizonieri și deținuți.
Starea deținuților din unele lagăre sovietice ajunsese până la un nivel încât oamenii nu mai puteau suporta cruzimea, tirania, moartea lentă prin muncă istovitoare și înfometare. După moartea lui Stalin (martie 1953), s-a sperat la o viață mai bună in lagăre, dar ea s-a înăsprit.
La 9 iulie 1953 a început greva neînarmata a deținuților, care au refuzat să iasă la lucru până la venirea unei comisii de la Moscova cu membri ai Comitetului Central (organul suprem de conducere al URSS). Greva a început în lagărul numărul 2, apoi s-au alăturat și celelalte lagăre. Comitetul de grevă era format din cinci deținuți: Levando din Ucraina, președinte, Heinrich Jaskunas din Lituania, Anatoli Musaev din Cecenia, Felix Kindzerski din Polonia și Johann Urwich din România. Lozinca grevei era „Mai bine morți decât robi la sovietici”.
Greva s-a soldat cu 300 de morți, atât bărbați cât și femei, ucraineni, ruși, germani, unguri, români, evrei, estoni, polonezi, turcmeni și alte naționalități.