Rect
From Wikipedia, the free encyclopedia
Rectul (Rectum) (din latina rectum, de la rectus = rectiliniu, drept) este partea terminală a tubului digestiv, care continuă colonul sigmoid din dreptul vertebrei a 3-a sacrate și se termină cu anusul. Are 2 porțiuni, una superioară , mai dilatată și mai lungă, numită ampula rectală (rectul propriu-zis, rectul pelvin), situată în curbura sacrului, alta inferioară, mai îngustă și mai scurtă, numită canalul anal (rectul perineal) cu o curbură cu orientare inversă. Nomenclatura Anatomică denumește prin rect doar porțiunea ampulară; canalul anal este considerat un segment independent, care formează ultima parte a tubului digestiv.
Rectul | |
Colonul, aspect anterior (rectul colorat în roșu) | |
Anatomia anusului și rectului | |
Detalii | |
---|---|
Latină | Rectum |
Originea embrionară | Intestinul posterior |
Parte din | Intestin gros |
Artera rectală superioară , Artera rectală medie, Artera rectală inferioară | |
Vena rectală superioară, Vena rectală medie, Vena rectală inferioară, Plexul rectal, Plexul venos extern | |
Resurse externe | |
Gray's | p.1183 |
MeSH | A03.556.124.526.767 |
Dorlands /Elsevier | r_05/12697487 |
TA | A05.7.04.001 |
FMA | 14544 |
Terminologie anatomică |
Rectul are un aparat sfincterian propriu format din sfincterul anal intern (involuntar) și sfincterul anal extern (striat, voluntar) cu o inervație complexă (simpatică, parasimpatică și somatică), prin care se reglează, pe de o parte, continența fecală (reținerea scaunelor și a gazelor intestinale, chiar și în condiții deosebite - diaree, efort fizic, lipsa toaletei) și pe de alta, evacuarea materiilor fecale din rect, prin actul defecației.