Toxina botulinică
From Wikipedia, the free encyclopedia
Toxina botulinică sau Botox este o neurotoxină de natură proteică, fiind o exotoxină de origine bacteriană, care acționează la nivel neuronal, prin blocarea impulsurilor transmise prin nervi de la creier la mușchi. Toxina este produsă de Clostridium botulinum care în trecut era deosebit de periculoasă prin intoxicații alimentare. În prezent este folosit bineînțeles în diluții mari în medicină ca medicament relaxant muscular. Doza letală LD50 la om fiind de 30 picograme/kg sau ca injecție subcutanată de 3 nanograme/kg greutate corporală. Toxina botulinică fiind în prezent cea mai toxică substanță cunoscută, urmată de toxina tetanică, produsă de Clostridium tetani.
Toxina botulinică | |
Denumiri | |
---|---|
Alte denumiri sau sinonime | Botulinustoxin Botulinum Neurotoxin Tip A Botox BTX BoNT |
Identificare | |
Număr CAS | 93384-43-1 |
Cod ATC | M03AX01 |
Date chimice | |
Formulă | C6760H10447N1743O2010S32 |
Masă molară | 149322,7 g/mol |
Pericol | |
Toxic, | |
Modifică date / text |
În ultimul timp, un mare avânt a luat injectarea toxinei botulinice pentru tratamente estetice, reducerea ridurilor, transpirației excesive. Astfel de produse sunt Botox, Aneurin, Dysport, Xeomin. Efectele estetice durează, în general, între 3 și 6 luni.[1][2]