Euskal Herria
From Wikipedia, the free encyclopedia
Cû nomu Euskal Herria si voli diri lu pòpulu ca parra la lingua basca. Stu nomu s'arrifirisci ô locu giugraficu abbitatu di li baschi e macari a lu nzemi stissu di li baschi (comu siddu pì dìciri Sicilia e pòpulu sicilianu si usassi la stissa palora). Chistu grazzî ô fattu ca li baschi hannu sempri arristatu junciuti pi la sò cultura (supratuttu la sò lingua) e cosi mai pû tirritoriu; ntonzi lu bascu è n'òminu ca parra la lingua basca (ca havi la nomina di Euskaldun, azzoè chiddu ca parra lu bascu), ancora apprima d'èssiri n'òminu ca campa nti lu tirritoriu Euskal Herria.
Nta lu sicilianu Euskal Herria si dici ô spissi Paisi Baschi o Paisi Bascu. Stu casu nascìu di la cunfusioni ca si fa cu la Cumunitati autònuma di li Paisi Baschi, ca èsti sulu una di li riggiuna ca cumpununu Euskal Herria, macari siddu c'havi la so stissa bannera, l'Ikurriña. N'àutru nomu ca signìfica la stissa cosa è Euskadi, ca fu ammintatu di Sabino Arana (patri dô nazziunalìsimu bascu muternu) juncennu li palori eusko (basco) e di (nzemi), ca s'arrifirisci pirò sulu ô tirritòriu dî baschi, cu na significanza assai pulitica, pì nun parrari casi di na razza basca.