Prima guerra mundiale
From Wikipedia, the free encyclopedia
A prima guerra mundiali fù u cunflittu armatu chì cuinvolsi i principali putenzi mundiali è molti di quiddi minori trà l'istati di 1914 è a fini di 1918. Chjamata à l'iniziu da i cuntimpuranii "guerra aurupea", incù u cuinvulghjimentu succissivu di i culonii di l'Imperu britannicu è d'altri paesi straauropei frà i quali i Stati Uniti d'America è l'Imperu giappunesu, presi dopu u nomu di "guerra mundiali" o ancu di "grandi guerra": fù infatti u più grandi cunflittu armatu mai successu finu à a siconda guerra mundiali[1].
Template:Infobox Conflicte militar
U cunflittu ebbi iniziu u 28 lugliu 1914 incù a dichjarazioni di guerra di l'Imperu austru-ungaricu à u Regnu di Serbia in seguitu à l'assassiniu di l'arciduca Francescu Ferdinando d'Asburgu-Este, avvinutu u 28 ghjugnu 1914 à Sarajevo, è si cunclusi più di quattru anni dopu, l' 11 nuvembri 1918. A causa di u ghjocu d'allianzi chì s'era furmatu in l'ultimi dicennii di l'Ottucentu, a guerra vedi alinià si i putenzi maiò mundiali, è i so culonii rispittivi, in dui blocchi contrapposti: da una parti l'Imperi cintrali (Alimagna, Austria-Ungaria, Imperu ottumanu) è (da u 1915) a Bulgaria è da l'altra i putenzi Alliati ripprisintati par a maiò parti da Francia, Regnu Unitu, Imperu russiu è (à parta da 1915) Italia. Più di 70 milioni d'omini funi mubilizati in u mondu intreiu (60 milioni solu in Auropa) di i quali più di 9 milioni caschetini annantu à i campi di battaglia; ci sò stati ancu circa 7 milioni di vittimi civili, micca solu par via di l'effetti diretti di l'uparazioni di guerra ma ancu par i cunsiguenti caristii è epidemii[2]. I primi uparazioni militari di u cunflittu viditini a rapita avanzata di l'armata tedesca in Belgica, Lussemburgu è in u nordu di a Francia, azzioni firmata parò da l'anglu-francesi in u corsu di a prima battaglia di a Marna di sittembri 1914; l'attaccu cuntimpuraneu di i russii da livanti rumpì i spiranzi di a Germania di una guerra brevi è vitturiosa, è u cunflittu digenerò in una stancanti guerra di trincea chì si riplicò annantu à tutti i fronti è durò finu à u terminu di l'ustilità. A guerra righjunsi una scala mundiali incù a participazioni di molti altri nazioni, com'è u Regnu di Rumania è u Regnu di Grecia. Ditarminanti par l'esitu finali fù in u 1917 l'intrata di i Stati Uniti d'America à fiancu di l'Alliati. Diversi altri nazioni si schierarani contru à l'Imperi cintrali, à spessu ùn intrendu micca in u cunflittu armatu, ma dispinsendu impurtanti aiuti ecunomichi.
A guerra si cunclusi difinitivamenti u 11 nuvembri 1918 quandu l'Alimagna, ultimu di l'Imperi cintrali à dipona l'armi, firmò l'armistiziu impostu da l'Alliati. L'imperi maiò esistenti à u mondu - tedescu, austru-ungaricu, ottumanu è russiu - si estinsini, inghjinirendu parechji stati naziunali chì ridisegnetini cumplittamenti a giugrafia pulitica di l'Auropa.