Alexandru D. Sturdza
From Wikipedia, the free encyclopedia
Alexandru D. Sturdza, numit și Alecu de către părinți, (n. 23 mai 1869 – d. 28 septembrie 1939, Zürich) a fost un militar dezertor român din Primul Război Mondial, unicul fiu al lui Dimitrie A. Sturdza și al Zoei Cantacuzino.
Mai multe informații Date personale, Născut ...
Alexandru D. Sturdza | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 23 mai 1869 |
Decedat | 28 septembrie 1939, 70 de ani Zürich, Elveția |
Părinți | Dimitrie A. Sturdza, Zoe Cantacuzino |
Căsătorit cu | Elisabeta Carp |
Naționalitate | România |
Ocupație | conducător militar |
comandant al Diviziei 8 Infanterie | |
În funcție | |
1917 - 1917 | |
Monarh | Ferdinand I |
Prim-ministru | Ion I. C. Brătianu |
Predecesor | Colonel Paul Angelescu |
Succesor | General de brigadă Ioan Pătrașcu |
Comandant al Brigăzii 7 Mixtă | |
În funcție | |
1916 - 1917 | |
Studii | Școala Militară de Ofițeri, din Hanovra (1889 - 1901) Școala de Artilerie și Geniu din Charlottenburg Academia de Război din Berlin |
Activitate | |
Gradul | Sublocotenent (1891) Locotenent (1895) Căpitan (1900) Maior (1908) Locotenent-colonel (1912) Colonel (1914)[1]:p. 436 |
A comandat | 1917 - comandant al Diviziei 8 Infanterie |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1916) |
Modifică date / text |
Închide
A îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 7 Mixtă și Diviziei 8 Infanterie în campaniile anilor 1916 și 1917.[2]:p. 177