Conservatorism național
From Wikipedia, the free encyclopedia
Conservatorismul național sau conservatorismul naționalist este o variantă a conservatorismului comună în Europa și Asia care se concentrează pe susținerea identității naționale și culturale, combinând de obicei această preocupare naționalistă cu atitudini conservatoare care promovează valorile tradiționale.[1] Împărtășește caracteristicile conservatorismului tradiționalist și conservatorismului social, având în vedere modul în care cele trei variații se concentrează pe conservare și tradiție. Întrucât conservatorismul național încearcă să păstreze interesele naționale, conservatorismul tradițional pune accentul pe instituțiile ancestrale. În plus, conservatorismul social subliniază o atitudine patriarhală și restrictivă în ceea ce privește comportamentul moral pentru a-și păstra statutul tradițional în societate.[2][3][4] Partidele național-conservatoare au adesea rădăcini în medii cu o bază rurală, tradiționalistă sau periferică, în contrast cu baza de sprijin mai urbană a partidelor liberal-conservatoare.[5] În Europa, majoritatea adoptă anumite forme de euroscepticism.[1][6] Majoritatea partidelor conservatoare din Europa Centrală și de Est postcomunistă din 1989 au fost național-conservatoare.[7]