Edward Teller
fizician american, evreu originar din Ungaria / From Wikipedia, the free encyclopedia
Edward (Ede) Teller (n. , Budapesta, Austro-Ungaria – d. , Stanford, Comitatul Santa Clara, California, SUA) a fost un fizician teoretician american, de origine maghiar evreu, unul din oamenii importanți ai Proiectului Manhattan și ulterior supranumit „părintele bombei cu hidrogen” (deși el a respins această caracterizare[22]), membru al Academiei Americane de Arte și Științe (AAAS)(d).
Edward Teller | |
Edward Teller ca director al Laboratorului Național Lawrence, Livermore, 1958 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][4] Budapesta, Austro-Ungaria[5][6] |
Decedat | (95 de ani)[1][2][3][4] Stanford, Comitatul Santa Clara, California, SUA[7][8] |
Părinți | Max Neufeld[*][[Max Neufeld (regizor de film austriac)|]] |
Căsătorit cu | Schütz-Harkányi Auguszta Mária[*][[Schütz-Harkányi Auguszta Mária (American scientist)|]] (–)[9] |
Cetățenie | Ungaria[10] Statele Unite ale Americii[11][12] |
Religie | iudaism agnosticism |
Ocupație | fizician nuclearist[*] autor de non-ficțiune[*] cadru didactic universitar[*] fizician teoretician[*] inventator fizician |
Limbi vorbite | limba maghiară limba engleză[13][14] |
Activitate | |
Rezidență | Statele Unite ale Americii |
Domeniu | fizică teoretică |
Număr Erdős | 3 |
Instituție | Universitatea Berkeley din California Universitatea din Chicago Universitatea Georg-August din Göttingen |
Alma Mater | Universitatea Leipzig Universitatea Georg-August din Göttingen budapesti Fasori Evangélikus Gimnázium[*][[budapesti Fasori Evangélikus Gimnázium (high school in Budapest District VII in Hungary)|]] |
Organizații | Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*][15] Academia Maghiară de Științe Académie internationale des sciences moléculaires quantiques[*][[Académie internationale des sciences moléculaires quantiques (organization devoted to applying quantum physics to chemistry)|]] Academia Americană de Arte și Științe[*] Asociația Americană pentru Progresul Științei[*][15] |
Conducător de doctorat | Werner Heisenberg[16] Friedrich Hund[*][[Friedrich Hund (fizician german)|]][17] |
Doctoranzi | Chen Ning Yang Lincoln Wolfenstein[*][[Lincoln Wolfenstein (American particle physicist (1923-2015))|]][18] Hans-Peter Dürr[*][[Hans-Peter Dürr (fizician german)|]][18] Suresh V. Lawande[*][[Suresh V. Lawande (Ph.D. University of California, Davis 1969)|]][18] Boris Jacobsohn[*][[Boris Jacobsohn (physicist)|]] |
Premii | Premiul Harvey[*] ()[19] Albert Einstein Award[*][[Albert Einstein Award (award in theoretical physics)|]] () Medalia Prezidențială pentru Libertate[*] () Eringen Medal[*][[Eringen Medal |]] () Enrico Fermi Award[*][[Enrico Fermi Award (award conferred by the United States Department of Energy)|]] ()[20] Medalia Națională pentru Știință a Statelor Unite[*] () Premiul Ig Nobel cetățean de onoare al municipiului Budapesta[*] () Remsen Award[*][[Remsen Award (award of American Chemical Society, Maryland section)|]] ()[21] |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Profesor la Universitatea George Washington, Universitatea Chicago, Universitatea din California - Davis(d), Universitatea din California - Berkeley, Laboratorul Național Lawrence Livermore (Universitatea din California), Institutul Hoover(d), University College London, Universitatea Tel Aviv ș.a., Teller a adus contribuții în fizica nucleară și moleculară, în spectroscopie (efectele Jahn-Teller(d) și Renner-Teller(d)) și fizica suprafețelor, și a dezvoltat teoria lui Enrico Fermi privind dezintegrarea beta (sub forma tranzițiilor Gamow-Teller). Ca membru al Proiectului Manhattan a participat la crearea bombei atomice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Renumele mondial l-a căpătat atât pentru rolul său în dezvoltarea schemei Teller–Ulam(d) (a bombei cu hidrogen), cât și pentru îndelungata colaborare din cadrul Laboratorului Național Lawrence din Livermore(d) (LLNL), al cărui director și cofondator a fostA.
Mărturia sa din anul 1954 la anchetarea fostului său coleg și șef de la Los Alamos, J. Robert Oppenheimer, care fusese acuzat de simpatii pro-comuniste și de lipsă de loialitate față de Statele Unite, i-a atras antipatii și desolidarizări din partea unora dintre foștii săi colegi din Proiectul Manhattan.