Republică bananieră
From Wikipedia, the free encyclopedia
Republică bananieră (în engleză banana republic, în folosința originară) este un termen politic având un sens peiorativ, care se referă la un stat a cărui formă de organizare statală este republica, dar care este extrem de slab dezvoltat economic prezentând o economie de tip unic (așa cum ar fi, de pildă, cultivarea bananelor) sau foarte slab diversificată, condusă în mod tiranic de un lider unic, care a confiscat total puterea în toate aspectele sale.
Tradițional și convențional, o republică bananieră este opusul unei democrații, fiind de facto o tiranie, adeseori ereditară, mascată sub cuvântul îmbietor de republică. Este, de obicei, condusă de un „el lider maximo”, înscăunat pe viață, care se auto-intitulează „alesul poporului”, și care controlează practic total sectoarele sociale, economice, administrative, culturale și politice ale națiunii, fiind simultan președintele țării, adesea conducătorul armatei și șeful partidului politic unic.
Numeroase țări din America Latină, așa cum ar fi Republica Dominicană, Guatemala, Nicaragua, Honduras și Panama, respectiv în diferite stadii temporale ale istoriei lor, sunt considerate modele ale constituirii unui portret robot al unei republici bananiere.
Cel mai adesea, o republică bananieră este o țară care este condusă pentru a funcționa ca o întreprindere comercială privată monopolistă, al cărei unic scop este furnizarea de bunuri materiale și de profituri (sub orice formă) care sunt împărțite între clasa conducătoare politică și cea economică. O astfel de economie extrem de slab diversificată conduce la bugete masiv deficitare, debite publice majore, devalorizarea monedei naționale și o dezvoltare inegală. Republicile bananiere sunt conduse de un lider suprem, care este ajutat de o cleptocrație administrativă și politică (guvern de hoți[necesită citare]), al cărei scop este exploatarea funcțiilor publice pentru câștig personal sub orice formă (deturnare de fonduri, furt, mită, înșelăciune, etc.). La operația de extorcare a unei astfel de țări își aduc contribuția masivă diferite corporații internaționale și/sau transnaționale, care nu sunt trase la răspundere pentru modul în care au contribuit la devalizarea națiunii. La rândul său, guvernul cleptocratic amplifică fenomenul de aservire generală, iar — ca atare — funcțiile publice sunt puse la mezat, fiind cumpărate sau tranzacționate prin falsificarea alegerilor. [1]