Guinea-Bisau
From Wikipedia, the free encyclopedia
La Guinea Bisau[14] (en portoghexe República da Guiné-Bissau) xe na nasion del’Africa del’Ovest.
El confina col Senegal an nord e con la Guinea a sudest; el Oceano Atlantico la bagna a a ovest.
Info velòsi República da Guiné-Bissau (pt), Ino ...
República da Guiné-Bissau (pt) | |||||
---|---|---|---|---|---|
|
|||||
Ino | Esta É a Nossa Pátria Bem Amada | ||||
Bomò | «Unidade, Luta, Progresso» «Unity, Fight, Progress» «Единство, борба, прогрес» | ||||
Pozision | |||||
Continente | Africa | ||||
Capitałe | Bissau | ||||
Popołasion | |||||
Totałe | 1 861 283 (2017) 1 861 283 (2017)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963)/(1962)/(1961)/(1960) | ||||
Densità | 51,52 hab./km² | ||||
Demònemo | guineenso, guineensi, guineensa, guineense | ||||
Idioma | portoghezo | ||||
Speransa de vita | 59,86 (2022) 2,457 (2016) | ||||
Putełi no scołarizai | 201 430 (2000) | ||||
Zeografia | |||||
Parte de | Africa Osidentałe | ||||
Àrea | 36 125 km² | ||||
Bagnà da | Osèano Atlàntego | ||||
Ponto pì alto | Monte Torin (en) (300 m) | ||||
Ponto pì baso | Osèano Atlàntego (0 m) | ||||
Rente a | |||||
Prima mesion documentada | Guinea portoghese (it) | ||||
Organizasion pułìtega | |||||
Òrgano lejislativo | Asenblea Nasionałe Popołare de Guinea-Bisáu | ||||
Presidente de ła Guinea-Bissau | Umaro Sissoco Embaló (it) (27 de febraro del 2020) | ||||
Primo Ministro de ła Guinea-Bissau | Nuno Gomes Nabiam (it) (28 de febraro del 2020) | ||||
Ìndaze de Democrasia | 2.63/10
| ||||
Menbro de | Organizasion de łe Nasion Unìe, Union Africana, Organizasion mondiałe del comerso, Organizasion de ła Confarensa Islàmega[1], Banca Internasionałe par ła Recostrusion e Desviłupo, Asociasion Internasionałe del Desviłupo, Corporasion Finansiària Internasionałe, Organismo Multilaterałe de Garansia dei Investimenti, Banca Africana del Desviłupo, Stati de l’Àfrica, dei Caràibi e del Pasìfego, Liansa dei Picenini Stati Insułari, OHADA, comunità de Paezi de Łéngua Portogheza, Interpol[2], Organizasion par ła Proibision de łe Arme Chìmeghe[3], UNESCO[4], Grupo de Oservasion de ła Tera, AFRISTAT, Union Postałe Universałe[5], Union Internasionałe de Tełecomunicasion[6], Organizasion Internasionałe de ła Francofonia, Organizasion Internasionałe de Protesion Siviłe[7], Organizasion Meteorołòzega Mondiałe[8], Organizasion mondiałe de ła sanità[9], Comunità Econòmega dei Stati de l'Àfrica Osidentałe e Organizasion Mondiałe de łe Dogane[10]
| ||||
Economia | |||||
PIL nomenałe | 1 638 517 607 $ (2021) | ||||
Persentuałe IVA | 15 % | ||||
Ìndaze de desviłupamento oman | 0,483[11] (2021[11] ) | ||||
Moneda | franco CFA de l'Àfrica Osidentałe | ||||
Banca sentrałe | Banca Sentrałe dei Stati de Àfrica Osidentałe | ||||
Taso de dezocupasion | 7 %[12] | ||||
Coefisente de Gini | 34.8/100
| ||||
Còdazi de identifegasion | |||||
ISO 3166-1 | GW GNB 624 | ||||
Fuzo oràrio | |||||
Domìnio de primo liveło | .gw | ||||
Prefiso tełefònego | +245 | ||||
Tełèfono d'emerzensa | |||||
Preza ełètrega | |||||
Istòrego | |||||
Sito web | gov.gw | ||||
|
Sara