Amanita
From Wikipedia, the free encyclopedia
Amanita (Christian Hendrik Persoon, 1794) este un mare gen de ciuperci cu global aproximativ 600 de specii și variații (în Europa mai mult de 100) a încrengăturii Basidiomycota, din ordinul Agaricales și în familia Amanitaceae.[1][2] Unele sunt otrăvitoare, din care fac parte Amanita phalloides, Amanita virosa, Amanita verna sau Amanita muscaria, altele comestibile și gustoase, ca de exemplu Amanita crocea, Amanita rubescens, Amanita vaginata precum faimoasa Amanita caesarea (burete domnesc).[3] Ciupercile care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor, apar în România, Basarabia și Bucovina de Nord din (mai) iunie până în octombrie în păduri de foioase și de conifere, preferat pe soluri calcaroase, unele și pe teren nisipos, prin pășuni, tufișuri, livezi precum în parcuri. Tipul de specie este Amanita muscaria.
Amanita | |
---|---|
Amanita muscaria (Buretele muștelor) | |
Clasificare științifică | |
Domeniu: | Eukaryota |
Regn: | Fungi |
Diviziune: | Basidiomycota |
Clasă: | Agaricomycetes |
Subclasă: | Agaricomycetidae |
Ordin: | Agaricales |
Subordin: | Pluteoïde |
Familie: | Amanitaceae |
Gen: | Amanita Pers. (1794) |
Specia tip | |
Amanita muscaria (L.) Lam. (1783) | |
Diversitate | |
ca.600 de specii | |
Sinonime | |
Modifică text |
Originea numelui generic nu este univocă. Ea s-ar putea trage din cuvântul latin (latină amandere=a alunga, a ține pe cineva departe, a trimite), cauzat probabil periculozității multor specii[4] sau, cum suspectează etimologul german Helmut Genaust, ar putea fi un nume derivat din termenul grec Amanos (Ἁμανός), astfel denumiți munții de coastă de pe Golful Iskenderun (Golful Alexandretta) în Cilicia (azi în Turcia).[5]