Comuna Costești, Vâlcea
comună din județul Vâlcea, România / From Wikipedia, the free encyclopedia
Costești este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Bistrița, Costești (reședința), Pietreni și Văratici. Este compusă din patru sate: Costești, care este și centrul așezării, Văratici, Bistrița și Pietreni.
Costești | |
— comună — | |
Comuna Costești, Vâlcea (în plan apropiat Mănăstirea Bistrița) | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 45°10′N 24°2′E ({{PAGENAME}}) | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Vâlcea |
SIRUTA | 169253 |
Reședință | Costești |
Componență | Costești, Bistrița, Pietreni, Văratici |
Guvernare | |
- primar al comunei Costești[*] | Toma-Marius Peștereanu[*][1][2] (PSD, ) |
Suprafață | |
- Total | 100,2 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 2.738 locuitori |
- Densitate | 35,6 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Prezență online | |
site web oficial | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Se caracterizează printr-un relief de aproape 80% muntos și restul deluros. Acest aspect a influențat și ocupația locuitorilor comunei, circa 3600–3700 la număr, care este orientată spre exploatarea lemnului și prelucrarea lui, exploatarea calcarului din carieră în majoritate pentru Uzinele Sodice Govora (din Râmnicu Vâlcea), diferite meșteșuguri populare, oierit și creșterea animalelor mari (bovine).
Se remarcă existența unei bogății a subsolului insuficient exploatată, a unor izvoare de apă ioduroasă și sulfuroasă. În perioada interbelică, un medic pe nume Sacerdoțeanu, dându-și seama de puterea tămăduitoare a acestora a organizat niște stabilimente, băi cum le spunea localnicii. Au fost folosite pe timp de vară până în anul 1992 când au fost revendicate, iar în momentul de față sunt paragină.
Localitatea Costești, așa cum arată mărturiile arheologice este locuită de milenii, de circa 10.000 ani. Însă, prima atestare documentară vine de la un hrisov emis de Neagoe Basarab din 11 octombrie 1512.
Pe teritoriul comunei Costești se află o serie de monumente istorice de o importanță deosebită privind cultura și civilizația românească: Mănăstirea Bistrița izvor de înțelepciune (1494), Mănăstirea Arnota (1634, schitul Păpușa (secolul XVI), biserica din Peșteră (1633), biserica "Sfinții Îngeri" (secolul XVII), biserica Peri (1689), biserica Ciorobești (1750), biserica Grușetu (1801), biserica Grămești (1664), biserica "44 de izvoare" (1701).
De asemeni se mai poate vedea măestria oamenilor locului, a cioplitorilor în piatră oglindită de Crucea de piatră la mormântul învățătorului Dumitru Tănăsescu (1755) și Podul reginei Maria și cele două cruci săpate în stâncă (1914 – 1920).
Dealungul timpului, comuna Costești a avut un rol teritorial important: plai, plasă, organizatoarea unor târguri zonale tradiționale.
Prin așezarea sa teritorială, având acces la șoseaua DN 67 Râmnicu Vâlcea – Costești – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin, cu legătură la Râmnicu Vâlcea la șoseaua E 81, oferă un potențial turistic deosebit. În afara mănăstirilor enunțate mai sus, se mai pot viziona rezervația naturală Muzeul Trovanților, Muzeul de artă "Dumitru D. Anghel" (fiu al locului), Peștera Liliecilor, alte peșteri, trasee montane de o rară frumusețe și acces la Parcul Național Buila-Vânturarița.
La circa 5 km se află o ctitorie importantă pentru neamul românesc Mănăstirea Horezu.