Eugen Taru
artist român / From Wikipedia, the free encyclopedia
Eugen Taru (nume la naștere Eugeniu Starck) (n. 22 aprilie 1913, Craiova – d. 1991, București) a fost un artist grafic, cunoscut mai ales prin desene, caricaturi, benzi desenate și ilustrații de carte.
Eugen Taru | |
Eugen Taru | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] |
Decedat | 1991 (77 de ani)[2][3][4][5] |
Cetățenie | România |
Ocupație | caricaturist pictor |
Limbi vorbite | limba română[6] |
Activitate | |
Studii | Colegiul Național Carol I din Craiova |
Modifică date / text |
Se trage dintr-o familie de evrei sefarzi otomani, stabilită la Craiova.[7]
A absolvit Institutul de arhitectură București, promoția 1936.[8]
Începând din anul 1930, a colaborat la principalele publicații ale vremii cu desene, caricaturi, portrete șarjă.[8]
După instaurarea regimului comunist în România, a publicat desene în ziarele „Tânărul muncitor”, Scînteia tineretului, Scânteia, România Liberă și a avut o colaborare permanentă cu revista de satiră și umor Urzica.[8]
În 1951 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și a renunțat la activitatea de arhitect, dedicându-se exclusiv activității de grafician.[8] A fost un activist politic comunist în domeniul cultural, fiind cunoscut ca propagandist al realismului socialist.
În anii 1950 a creat benzi desenate cu piticul Barbăcot. Între 1960 și 1972 a contribuit cu desene și benzi desenate în revistele pentru copii Arici Pogonici, Luminița și „Cravata Roșie”.[9]