Ricimer
From Wikipedia, the free encyclopedia
Ricimer Flavius (n. ~405 [1] - d. 18 august 472 [2]), general germanic în armata romană, a condus de facto Imperiul roman de Apus între 456 și 472 d.Hr. A devenit magister militum, pe vremea lui Avitus, ca în 456 să-l detroneze în favoarea lui Maiorian.
Ricimer | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 405 d.Hr. |
Decedat | (67 de ani) Roma, Imperiul Roman de Apus |
Cauza decesului | pestă |
Părinți | Rechila[*][[Rechila (Suevic King of Galicia)|]] |
Frați și surori | Rechiar[*][[Rechiar (King of Galicia)|]] |
Căsătorit cu | Alypia[*][[Alypia (noblewoman of the Western Roman Empire)|]] |
Ocupație | politician ofițer |
Activitate | |
Ramura | Armata romană târzie[*] |
Gradul | Magister militum |
Modifică date / text |
Ricimer era fiul principelui sueb Rechila și al unei fiice a regelui vizigot Wallia[2], iar originea barbară și credința ariană l-au împiedicat să acceadă la tronul Romei; în schimb, și-a făcut o carieră de succes în armata imperială.
În timpul cât a fost magister militum, a avut autoritatea reală asupra împăraților occidentali: Avitus, Maioran, Severus, Anthemius și Olybrius. A întreținut relații bune cu Imperiul roman de Răsărit, iar în timpul împăratului din orient, Leon I, a încercat să organizeze o expediție comună, antivandală, în 468[3].