Rădăcină
From Wikipedia, the free encyclopedia
Rădăcina este un organ vegetativ al plantelor superioare. Crește, de obicei, în sol și are ca funcții specifice fixarea plantei la substrat și absorbția din sol a apei cu sărurile minerale. La unele plante de apă rădăcina nu mai are rol de fixare, acestea devenind natante, pătrunderea soluțiilor cu săruri minerale având loc prin tulpini sau frunze.[1].
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul Modificare. |
- Pentru alte sensuri, vedeți Rădăcină (dezambiguizare).