Piōć
From Wikipedia, the free encyclopedia
C'l artìcul chè 'l è scrit in Miranduléś |
Al piōć (pidocchio in italiàn) 'l è 'n insèt che par vìvar al ciùcia al sangṿ di óm. Al pōl piasàr-as in di cavî (Pediculus humanus), in di genitâl (Phthirus pubis, al piōć ciamâ piàtla o gétla) o in dal còrp (Pediculus humanus humanus o Pediculus humanus corporis).
Al piōć dla tèsta
Al cicclo vitàl dal piōć dla tèsta al gh'à tri stàdi:
- Óṿ: La fémna la taca i sò óṿ in di cavî cun la salìa, òṅ a òṅ. I òṿ i èṅ dimóndi reśistènt: pètan, aqua e spàsuli i n gh fànan gnint: par far-i fóra a gh vōl d'l àcid 'd aśē, ch'al i dastàca da 'l cavî. Dòp 7/10 dè i óṿ i s vèran e i nàsan al ninfi.
- Ninfi: cal bestiulìni chè i s nutrìsan ad sangṿ e quést par 7/15 dè.
- Adùlt: tut al fémni adùlti i faṅ da 100 a 300 óṿ a 'l incirca in dal lór viti.
La piàtla
Al piōć di genitâl 'l è 'n insèt piàt ch'l è un parasìta d'l óm.
Al piàtli i s ciàpan cun di cuntàt dirèt, faghénd sès cun dal parsòni ch'i gh i ànan adòs ma anc pugiànd-as in sima a di lèt spòrc o andànd in cèso o lucài malnét.
A s pōl capìr 'd avér al piàtli adòs quand a s sènt dimóndi spiùra ('l è 'l efèt ad la lór salìa druàda par réndar al sangṿ flùid e p'r a n far mia dal grósti) o s a véd dal macìni rósi scuri in dal mudàndi.
Pruvérbi e mód ad dìr
Cardénsi e superstisiòṅ
- In di temp pasâ a s cardìva che ciapànd e lugànd soquànt piōć, vîv o anc carpâ, dentr'in n'òstia da magnàr, la sarèv stada na bòuna manéra par far pasàr l'iterìsia.[2]
Referènsi
- (IT) Nuovo dizionario delle cose perdute, dal F. Guccini, pàg 62, ed. Mondadori 2014.
C'l artìcul chè 'l è scrit in Mudnés |
Artéccol in dialètt mudnés
I piôc’ i én di insèt cinèin, dl'órden di Anoplura. I én bèin cgnussû parchè i pzìghen.
anatranâderanàdranàdranàdör | barbagiannibarbagiânbarbazànbarbagiàṅ | buebòbàbòbà | pidocchiopiōcbdòcpiôc'bdòc | bigattinobigatèinbigâtbègatèṅ | biscia / serpebésabessabéssabîssa | baco da seta / bombicebèigh da sèidabigàt dla saidabigâtbigàt | rosporôspbòtrospbòt | canecâncancâncan | capponecapòuncapåncapòuncapôn | cavallocavâlcavàlcavâlcavàl | caprachêvrachèvrachèvracrèva | cuculocóchcócchcócchcócch | conigliocunîn-cunéjcunéicunéj o cunèṅcunî | cornacchiacurnâciacurnâciacurnacia | asinoêṣenèsenèsenèsen | apevrèspaevbêgaev | formicafurmîgafurmìgafurmìgaformìga | gallogâlgàlgalgàl | gallinagalèinagalénagaleinagalén'na | gattogâtgàtgatgàt | gazzagâzagâżagaśa | grillogrélgrélgrilgrél | lupolòuvlauvluvlöv | ramarroingòrligùrramarligùr | leprelēvralivralevralëvra | chiocciola / lumacalumêgalumègalumagalumèga | lucertolaarzintèlaluśêrtaluśertalusértla | maialenimêlpôrzporcgosèn | moscamòscamåscamoscamōsca | merlomêrelmèrelmerulmèrel | mulomólmóllmulmóll | talpatêlpamusåntèlpamusön | porcellinonimalèinninénninetninén | ocaôcaócaocaóca | pipistrelloparpastrèlpalpastrèlpapastrèlpalpastrèl | topo / sorcio / rattopòundgapåndgasoragpôngö | farfallaparpâjaparpàiaparpajaparpàia | passeropâsrapàserpàserpàser | pettirossopetròspetråsspetros | pecorapēgrapigrapegurapigra | piccione / colombopisòunpizônclombpizôn | pulcepólgapólsapulsapólsa | ragnorâgnràgnragnràgn | rana / ranocchioranôcranòcranaranòc | ricciorésrézzris | rondinerundanèinarundanénarundaninaröndanén'a | scarafaggiopanarâsaburdigånscaravàś | cinghialezingèlzignèl | tignola / tarmatêrmlatarmatarmatarma | tarlotarōltaroltaroltarol | tafanotavântafàntavàṅ | tacchinopîttòchtoctòch | vaccavâcavàcavacavàca | volpevòulpavôulpvólpvôlpa | cicalasighêlazigalasicalazigala | zanzarasarabîgazinzèlasinsàla | civettasfètlazvèttasivetazivètta