Amanita ceciliae
specie de ciupercă / From Wikipedia, the free encyclopedia
Amanita ceciliae (Miles Joseph Berkeley și Christopher Edmund Broome, 1854 ex Cornelis Bas, 1984), sin. Amanita inaurata (Louis Secretan, 1833 ex Claude Casimir Gillet, 1874), din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de genul Amanita,[1][2] denumită în popor ciupercă cu teacă,[3] sau ciupercă fără inel uriașă, este o specie de ciuperci comestibile care coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor. Acest burete, între timp devenit foarte rar, se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord, crescând solitar sau în grupuri mici preferat pe sol neutru până calcaros, dar se întâlnește și pe cel argilos, în păduri de foioase împreună cu carpen, fagi, mesteceni și stejari, dar poate apărea uneori de asemenea în cele de conifere sub (brazi, molizi și pini. Timpul fructificației este din iunie până în septembrie (octombrie).[4][5] Specia a fost transferată corect la genul Amanita sub păstrarea epitetului de către micologul olandez Cornelis (Kees) Bas (1928-2013), de verificat în volumul 12 al jurnalului micologic Persoonia din 1984.[6] Acest nume este valabil până în prezent (2020).
Amanita ceciliae sin. Amanita inaurata | |
---|---|
Ciupercă cu teacă | |
Clasificare științifică | |
Domeniu: | Eucariote |
Regn: | Fungi |
Diviziune: | Basidiomycota |
Clasă: | Agaricomycetes |
Ordin: | Agaricales |
Familie: | Amanitaceae |
Gen: | Amanita |
Specie: | A. ceciliae |
Nume binomial | |
Amanita ceciliae (Berk. & Broome) Bas (1984) | |
Sinonime | |
Modifică text |
Epitetul este referitor la soția lui Miles Joseph Berkeley, Cecilia. Numele a fost menit de Berkeley pentru ca „să se înregistreze serviciile ei care au fost oferite micologiei prin multe ilustrații excelente și în alte moduri”.[7]