Șerban Cantacuzino
domn al Țării Românești / From Wikipedia, the free encyclopedia
Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 29 octombrie/8 noiembrie 1688) a fost domnul Țării Românești între 1678 și 1688. Era membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, fiind fiul postelnicului Constantin Cantacuzino și frate al marelui cărturar stolnicul Constantin Cantacuzino[5]. Mama sa, Elina (Ilinca), a fost fiica domnului muntean Radu Șerban (1602–1610) și a Elinei, din familia marilor boieri Mărgineni.
Șerban Cantacuzino | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1640[1][2][3] |
Decedat | (48 de ani)[1] București, Țara Românească |
Părinți | Postelnicul Constantin Cantacuzino |
Frați și surori | Stolnicul Constantin Cantacuzino |
Copii | Casandra Cantacuzino Gheorghe Cantacuzino[4] Balasha, Princess Cantacuzina-Craiovescu[*][[Balasha, Princess Cantacuzina-Craiovescu (Abt 1685 - 1740)|]][4] |
Ocupație | Domn |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Cantacuzino |
Domn al Țării Românești | |
Domnie | 1678 – 8 noiembrie 1688 |
Predecesor | Gheorghe Duca |
Succesor | Constantin Brâncoveanu |
Modifică date / text |
În calitate de conducător al statului muntean aflat sub vasalitatea turcilor, a participat alături de armatele otomane la asediul Vienei din 1683. A negociat însă cu imperialii trecerea Țării Românești în tabăra creștină, năzuind la poziția de protector al creștinilor din peninsula Balcanică, habsburgii promițându-i tronul imperial al unui Constantinopol eliberat de turci. După moarte a fost succedat în domnie de Constantin Brâncoveanu.