Constantin Cantacuzino (postelnic)
From Wikipedia, the free encyclopedia
Constantin Cantacuzino (cunoscut în istoriografia română drept postelnicul Constantin Cantacuzino; n. 1598 – d. 20 decembrie 1663), fiul lui Andronic Cantacuzino,[3] a fost un boier influent din Țara Românească, unul din cei mai apropiați dregători ai lui Matei Basarab. Printre copiii săi erau Șerban Cantacuzino (domn al Țării Românești), umanistul și politicianul Constantin Cantacuzino stolnicul, dregătorul și marele ctitor Mihai Cantacuzino și Stanca (măritată Brâncoveanu), mama domnului Constantin Brâncoveanu.
Constantin Cantacuzino (postelnic) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1598 |
Decedat | 1663 (65 de ani)[1] |
Părinți | Andronic Cantacuzino (Eirene) Rhaulaina|Rhallis[*][[(Eirene) Rhaulaina|Rhallis |]][2] |
Frați și surori | Iordache Cantacuzino[*][[Iordache Cantacuzino (Bef 1595 - 1663)|]] |
Căsătorit cu | Elina Cantacuzino |
Copii | Șerban Cantacuzino Stanca Brâncoveanu Constantin Cantacuzino[2] Drăghici Cantacuzino[2] Mihail Cantacuzino (spătar)[2] Elena 'Ilinca' Cantacuzina-Vlasiei[*][[Elena 'Ilinca' Cantacuzina-Vlasiei (1638 -)|]][2] Maria 'Marica' Cantacuzina-Vlasiei[*][[Maria 'Marica' Cantacuzina-Vlasiei (1634 -)|]][2] |
Modifică date / text |
Amenințat cu moartea de către Mihnea al III-lea, în august 1658 s-a refugiat în Transilvania și apoi în Moldova. A fost extrădat și judecat de turci, dar a scăpat de acuzația de hiclenie.
La începutul domniei lui Grigore I Ghica era în relații foarte bune cu acesta, dar pârât de Stroe Leurdeanu și Dumitrașcu Cantacuzino că în lipsa din țară a domnului a complotat împotriva acestuia, a fost strangulat din ordinul lui Grigore Ghica în trapeza Mânăstirii Snagov, în 20 decembrie 1663. A fost înmormântat la Mânăstirea Mărgineni.[4]